De mult ori am auzit expresia că copii sunt inocenţi sau puri , că ei nu au nici un păcat . Unii chiar au început să calculeze sau să-şi dea cu părerea de la câţi ani copii încep să păcătuiască .
Interesant este faptul că pe copii mici nimeni nu-i învaţă să lovească , să mintă sau să fure . De unde apar totuşi aceste lucruri ? La aceastră întrebare voi răspunde în aceste articol .
Ce este păcat .
Pentru început trebuie să definim păcatul iar Biblia ne dă şi definiţia păcatului :
„Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.” (1 Ioan 3:4)
„Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat, care nu duce la moarte.” (1 Ioan 5:17)
Din aceste versete aflăm că păcatul este fărădelege şi nelegiuire. Deci orice atitudine care contravine Legii scrise este păcat , orice încălcare a Legii lui Dumnezeu , a porunicilor Lui .
În orice ţară există legi şi respectarea lor este obligatorie de către toţi şi încălcarea acestor legi este fărădelege . Exact aşa şi Dumnezeu a dat legile Sale pentru oameni ca ei să poată trăi fericiţi , le-a dat spre binele omenirii nu spre răul lor iar încălcarea poruncilor Sale este păcat .
Primul păcat .
Primul păcat este strâns legat de subiectul articolului . Acest prim păcat constă în faptul că primii oameni au mâncat din ceea ce Dumnezeu le-a interzis : din pomul cunoştinţelor binelui şi răului .
Acest fapt este deja împlinit şi noi nu mai putem să schimbăm nimic în el , dar consecinţele lui sunt şi până azi .
„De aceea, după cum printr’un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…” (Romani 5:12)
Păcatul a făcut ca moarte să intre în lume , nu moartea fizică ci spirituală . Iar noi ca şi moştenitori a primilor oameni avem aceeaşi soartă ca şi ei – „moartea a trecut asupra tuturor oamenilor ” .
Fie că dorim sau fie că nu – nu putem schimba nimic .
Biblia mai spune :
„Căci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.” (Romani 3:23)
Copii ajung în acestă lume cu moştenirea lui Adam – au ca moştenire păcatul . Toţi . Nici unul nu este diferit ci toţi de la naştere sunt păcătoşi .
David spunea :
„Iată că sînt născut în nelegiuire, şi în păcat m’a zămislit mama mea.”(Psalm 51:5)
Nu vrea să spună că a naşte e păcat sau a avea relaţii este păcat ci că chiar de la naştere era păcătos .
Calea de scăpare.
Fiecare om în viaţa lui are ocazia să cunoască vestea bună pentru cei păcătoşi – vestea că deşi trebuia să moară pentru păcatele sale a venit Cineva care a murit în locul lui şi poate primi în dar viaţa veşnică .
„Şi a zis Iudeilor, cari crezuseră în El (Isus): ,,Dacă rămîneţi în cuvîntul Meu, sînteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.„
Şi robul nu rămîne pururea în casă; fiul însă rămîne pururea. Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.” (Ioan 8:31-32,35-36)
Păcatul te robeşte dar Fiul lui Dumnezeu te poate elibera de el şi poate să-ţi dea în dar viaţa veşnică .
Faptul că ai harul şi binecuvântarea să te naşti într-o ţară creştină nu înseamnă că devii creştin la naştere , creştin trebuie să devii – trebuie să-L primeşte pe Isus ca Domn şi Mântuitor şi să cercetezi Sfintele Scripturi , şi să rămâi în învăţătura Domnului nostru Isus Hristos .
Domnul să te binecuvinteze să fii un adevărat creştin .
#familie, #isus
Curbet Alexandru 