13 El ne-a izbăvit de sub puterea* întunericului şi* ne-a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui,
14 în* care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor.
Unde am fost? Am fost sub puterea întunericului, acolo unde nu era dragoste (în special dragostea lui Dumnezeu) și unde nu aveam parte de iertare.
Când eram în întuneric nu acceptam autoritatea lui Dumnezeu și nici autoritatea Cuvântului Său. Iată ce spune Domnul Isus despre tendința de a fi și creștini dar și de a face ce dorim:
Nicio* slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul, şi va iubi pe celălalt sau va ţine numai la unul, şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.” (Luca 16:13)
Puterea întunericului presupune și impresia de creștinism diluat, impresia de a nu asculta în totalitate de poruncile lui Dumnezeu. Dorința de sluji și pe Dumnezeu și dragostea de avere/îmbogățire.
Apostolul Iacov afirmă ceva mai dur:
4 Suflete preacurvare!* Nu ştiţi că prietenia* lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine* vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.
5 Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul* pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine.
6 Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu* stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.”
Iacov numește pe creștinii diluați foarte dur – suflete preacurvare, căci ei prietenesc mai mult cu lumea decât cu Dumnezeu, posibil sunt creștini doar de duminica sau de ocazie. Dumnezeu este gelos deoarece ne iubește mult, aceasta fiind dovada că ne este pregătită o împărăția a dragostei.
Scop: Să învățăm trimiterea pe de rost.
Curbet Alexandru 