Despre planificare

Despre lene

De ce este bine să înveți să asculți?

Definiția prostului (Proverbe 12:1) | 365

Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa;
dar cine urăşte mustrarea este prost. –

Această definiție este ofensatoare pentru unii dar aici trebuie să specific două lucruri:

1. 1. Cred că se referă la mustrarea care o primim după citirea/studierea Bibliei. Când Biblia spune că a fura e rău  – atunci trebuie să ne schimbă. Când Biblia spune că cei care nu au grijă de părinți și cei din familia lor sunt mai răi ca păgânii atunci trebuie să te schimbi.
      Personal, nu cred că oricine poate primi mustrarea dar si orice mustrare nu trebuie primită. Aici e partea cea grea și aici se vede maturitatea noastră.
   2. Cel ce primește mustrarea este prost dar Dumnezeu îl numește prost, nouă nu ne este îngăduit să numim prost pe nimeni, și nici nebun.

22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va* cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule!” va cădea sub pedeapsa focului gheenei. (Matei 5:22)

Nu putem folosi versetul din Proverbe ca să numim în dreapta și în stânga pe toți proști. Nu e treaba noastră.

Почему очень опасно быть ЛЕНИВЫМ – Шевченко A., Коломийцев А.

 

Proverbe 3:5-8 | 365

5 Încrede-te* în Domnul din toată inima ta
şi nu* te bizui pe înţelepciunea ta!
6 Recunoaşte-L* în toate căile tale,
şi El îţi va netezi* cărările.
7 Nu te socoti singur* înţelept;
teme-te* de Domnul şi abate-te de la rău!
8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău
şi răcorire oaselor* tale.

Scop: Să învățăm pe de rost trimiterea

7 condiții pentru a învăța frica de Domnul (Proverbe 2:1-5) | 365

1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele,
dacă vei păstra* cu tine învăţăturile mele,
2 dacă vei lua aminte la înţelepciune
şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
3 dacă vei cere înţelepciune
şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
4 dacă o vei căuta* ca argintul
şi vei umbla după ea ca după o comoară,
5 atunci vei înţelege frica de Domnul
şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

Frica de Domnul este inceputul intelepciunii – această afirmație aparține tot lui Solomon, doar că în versetele de mai sus Solomon scrie cum să ai frica aceasta de Domnul.
În aceste versete sunt prezentați 7 pași consecutivi care trebuie să îi faci.

1. Să primești cuvintele scrise în cartea Proverbe, și, aș adăuga eu, cuvintele scrise în Biblie.
   Poți să primești cuvintele Bibliei ocazional sau pentru anumite situații, dar în ambele cazuri tu trebuie să știi aceste cuvinte. Nu poți primi ceea ce nu cunoști. La fel spune și Domnul Isus în predica de pe munte „De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face îl voi asemăna cu un om cu judecată care şi-a zidit casa pe stâncă.”. Cuvintele sunt chiar poruncile Domnului nostru, nu sunt orice cuvinte. Se face o referire directă la Cuvântul lui Dumnezeu.
2. Să păstrezi învățăturile biblice, este al doilea pas. A le păstra înseamnă a le aduce aminte și a le cerceta continuu. A le memora pe de rost, este cel mai sigur mod de a le păstra. A păstra o învățătură se poate și prin practicarea ei. Poți să înveți pe alții ce este corect dar aceasta nu îți asigură înțelepciunea lui Dumnezeu, doar practicarea a ceea ce predai poate să îți asigure înțelepciunea lui Dumnezeu. O avertizarea asemănătoare a dat Domnul Isus poporului evreu cu referire la farisei:

1 Atunci, Isus, pe când cuvânta gloatelor şi ucenicilor Săi,
2 a zis: „Cărturarii* şi fariseii şed pe scaunul lui Moise.
3 Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei* zic, dar nu fac. (Matei 23)

Nu suntem chemați să facem faptele cărturarilor și fariseilor ci să ascultăm de ceea ce spun ei. Acesta este un exemplu de persoane care cunosc cuvintele Bibliei dar nu au înțelepciunea lui Dumnezeu în viața lor, ci doar o cunosc așa cum cunosc și tâlharii codul penal, dar nu se grăbesc să îl respecte.

3.  Să iai aminte la înțelepciune  presupune să împlinești ceea ce înveți, ca să poți să spui ca și psalmistul ”mă desfătez în orânduirile Tale”.

4. Să pleci inima la pricepere este să iai inițiativa de a împlini ceea ce știi, să cauți voia lui Dumnezeu.

5. Să ceri înțelepciunea  când nu vezi soluții omenești, să ceri sfaturi în încercări, în situații care nu sunt clare ci sunt confuze uneori.

Dacă* vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o* ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi* va fi dată. (Iacov 1:5)

6. Să te rogi pentru pricepere este un alt fel de a spune să ceri înțelepciune.
7. Să o cauți cum cauți banii – să fii în stare să depui un efort zilnic și disciplinat (ca și pentru serviciu), să lucrezi extra și să îți canalizezi resursele pentru aceasta.
Concluzie. Aceste versete spun că cel ce cunoaște frica de Domnul cunoaște, păstrează și prețuiește Cuvântul lui Dumnezeu.

Scop: Sa invatam azi trimiterea pe de rost.

Proverbe 1:7-9 | 365

7 Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
8 Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
9 Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău şi un lanţ de aur la gâtul tău.

Ce este frica de Domnul?
Frica de Domnul este începutul științei, cu ea începe drumul vieții cel care dorește să fie înțelept. Frica de Domnul presupune și ascultarea de părinți așa cum e menționată în cele 10 porunci doar că ascultarea de părinți are prezentată o altă consecință -sfaturile lor vor fi pentru cel ce le urmează o moștenire frumoasă.

Scop: Sa invatam azi trimiterea pe de rost.

Dumnezeu iubeşte şi lucrează (Psalmul 23)| 365

1 Domnul este păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.
2 El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă;
3 îmi înviorează sufletul şi mă* povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său.
4 Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.
5 Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el.
6 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele, şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.

Ce face Dumnezeu? 
1. Domnul este păstorul, El este cel ce îşi face griji pentru aleşii lui şi El alege lucrurile care le vor face bine şi nu rău. Ca şi Păstor, Domnul ghidează viaţa credinciosului şi El ştie unde trebuie să ajungă creştinul şi vede destinaţia finală, pe când noi nu o putem vedea totdeauna.  Când alege pentru oameni, Dumnezeu alege lucrurile care îi vor aduce odihnă.
Dumnezeu afirmă în cartea Proverbelor că unele acţiuni aduc bucuria şi odihna, cum ar fi pedepsirea corectă a copiilor tăi.

Pedepseste-ti fiul, si el iti va da odihna si iti va aduce desfatare sufletului.(Prov.29:17)

Nu procesul de pedepsire este plăcut ci rezultatul acţiunilor fiului, alegerile lui după pedeapsă îţi vor aduce bucurie şi odihnă.
Cred că David când a scris aceste rânduri se referea la consecinţele ascultării de Cuvântul Domnului, căci El „îmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe cărări drepte”.

2.Domnul protejează. Protecţia lui Dumnezeu vine şi prin faptul că dă sfaturi care ne feresc de potenţiale pericole dar şi prin faptul că este cu noi în greutăţi. În greutăţi El ne dă propăşirea şi El ia o parte din greutăţi asupra Sa.
În timpul vieţii Sale pe Pământ, Dumnezeu Isus Hristos a luat păcatele noastre asupra Sa.

„4 Totuşi El* suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.
5 Dar El era străpuns* pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile* Lui suntem tămăduiţi.
6 Noi* rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.” (Isaia 53)

Isaia vorbeşte despre faptul că Domnul a venit când noi eram fără Păstor şi a venit tocmai ca păstor a sufletelor noastre şi a trecut El prin greutăţile şi pedepsele care trebuia să trecem noi: El a fost pedepsit în locul nostru, El a fost scuipat pentru greşelile noastre şi dispreţuit cu dispreţul care îl meritam noi tocmai pentru ca noi prin credinţa în El să avem parte de păşuni verzi şi odihna veşnică.
Isus este păstorul care îşi dă viaţa pentru oile sale ca oile să aibă viaţă din belşug. El este cu noi în greutăţi şi în odihna noastră. Să nu căutăm pe Domnul când ne este greu, dar şi când ne este bine. Când ne este bine avem mai mare nevoie de El, de sfaturile Lui şi de învăţătura Sa ca să nu ajungem mai rău decât am fost, ca să putem ajuta pe alţii şi ca să vorbim şi altora despre dragostea lui Hristos şi grija Lui.

Ca şi taţi ai copiilor noştri trebuie să tindem să acţionăm şi noi aşa faţă de copiii noştri – să îi învăţăm corect, să le dăm direcţia corectă şi să îi asigurăm că vom fi cu ei în greutăţi. Ei trebuie să ştie aceasta şi sunt sigur că se vor bucura de familia care o au şi îşi vor găsi odihna în sânul familiei.

Concluzie:Psalmistul nu alege vreo cale fără ca să ştie că aceasta e o cale plăcută lui Dumnezeu şi nu acceptă o altă relaţie cu Dumnezeu decât petru totdeaua şi aceasta îi aduce o pace şi o bucurie. Care dumnezeu a mai făcut aceasta pentru întreaga omenire? El merită toată cinstea şi gloria!

Nu am putut sa nu pun şi însemnările pastorului Vernon McGee referitor la acest psalm deosebit:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scop. Sa invatam azi trimiterea pe de rost

 

 

Ce fel de prieteni sa nu iti faci? (Vladimir Puștan)

Cum arată răutatea?

Nu cred că ar mai fi un timp în care să nu identificăm atât de greu răutatea. În zilele de azi răutatea e promovată și e identificată ca și agresivitate, tărie, o calitate bună pentru un om de succes. Dar iată o altă părere:

12 Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu neadevărul în gură,
13 clipeşte* din ochi, dă din picior
şi face semne cu degetele.
14 Răutatea este în inima lui, urzeşte* lucruri rele întruna
şi stârneşte* certuri.
15 De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate;
va fi zdrobit* deodată şi fără leac*.
16 Şase lucruri urăşte Domnul
şi chiar şapte Îi sunt urâte:
17 ochii* trufaşi, limba* mincinoasă,
mâinile* care varsă sânge nevinovat,
18 inima* care urzeşte planuri nelegiuite,
picioarele* care aleargă repede la rău,
19 martorul* mincinos, care spune minciuni,
şi cel ce stârneşte* certuri între fraţi. (Proverbe 6)

1. Minciuna este răutate.
Omul mincinos este numit om de nimic și om nelegiuit. El „umblă cu neadevărul în gură”. Nu contează că e vorba de soția care ascunde sumele cheltuite, soțul care minte unde petrece timpul sau un copil ce îi minte pe ceilalți. Nu contează ce crede omul despre sine- că ar fi mare, important sau de succes – el rămâne a fi un om de nimic.
Nu te naști un om de nimic ci devii prin alegerile tale, prin ceea ce dorești să spui. Un om curajos nu ar reuși o asemenea „performanță”, pur și simplu nu este nivelul său. Minciuna te coboară mult, mai mult în ochii lui Dumnezeu decât în ochii tăi.

2. Cel ce stârnește certuri dă dovadă de răutate.
Motivația de a stârni certuri e dată de răutate. Certurile nu sunt accidente – ele fac parte din planurile sale care ne naște și le crește. Omul certăreț este un om rău.
Din câte am observat eu sunt două feluri de oameni certăreți: primul e cel care dorește să se procedeze corect și el se ceartă pentru un lucru bun și corect, al doilea este cel care se ceartă de fiecare dată când nu se face după placul său. Adevăratul certăreț știe să își arate nemulțumirea și nici o altă soluție nu îi este pe plac. Doar ceea ce are în minte este adevărat.
Din câte am observat, poți să identifici ușor această calitate la altul dar poți fi complet orb la această calitate dacă îți aparține. E ca și cum ai vedea ușor paiul din ochiul fratelui tău și nu ai vedea bârna din al tău.

3. Dumnezeu îl va zdrobi.
Deodată și fără leac. Nu noi, oamenii, ci Dumnezeu. Cel ce are răutate are o problemă cu Dumnezeu. Iată adevăratul conflict.

4. Conluzie.

Dumnezeu urăște răutatea sub mai multe forme:

1. ochii trufaşi,
2. limba mincinoasă,
3. mâinile care varsă sânge nevinovat,
4. inima care urzeşte planuri nelegiuite,
5. picioarele care aleargă repede la rău,
6. martorul mincinos, care spune minciuni,
7. cel ce stârneşte* certuri între fraţi.

Domnul urăște lucrurile rezultate din răutate – mândria, gândurile rele, planurile rele, minciuna și certurile. Toate acestea sunt forme de răutate. Omul ce are măcar una din aceste calități este un om rău, iar răutatea se va vedea în faptele sale.
Care ar fi sensul să te bazezi pe răutate dacă oricum vei fi oprit atunci când nu te aștepți și vei fi pedepsit de Dumnezeu. Prorocul Ieremia spune că inima noastră este predispusă spre rău și înșelăciune dar Domnul Isus ne-a dat o inimă nouă și tot El o curăță prin studierea Cuvântului Său. Tu ce alegi?

Cum sunt faptele tale?

Fugi de femeia stricată!

De ce este uneori imoralitatea sexuală atât de atrăgătoare şi interesantă? De ce sunt atraşi bărbaţii să răspundă într-un mod greşit la o femeie care flirtează?

Cum îţi poţi păstra visurile curate şi gîndurile pure cînd eşti inundat zi şi noapte cu imagini sexuale implicite? Le vezi în toate materialele mass-media precum şi prin întîlniri directe cu femei îmbrăcate necorespunzător la locul de muncă şi în orice alt loc. Ce te va costa o aventură amoroasă? Eşti pregătit să plăteşti preţul? Ce poţi face ca să te protejezi de ispitele unei femei agresive din punct de vedere sexual?

Cum arată femeia stricată? Proverbe 5:1-14, Proverbe 6:20-35, Proverbe 7:1-27

• buzele ei strecoară miere
• cerul gurii- mai lunecos decît untdelemnul
• picioarele ei pogoară la moarte
• nu poate găsi calea vieţii
• nu ştie unde merge
• femeie stricată
• măritată
• curvă
• stă pe uliţă la colţuri
• iese noaptea
• îmbrăcată ca o curvă
• cu inima şireată
• bună de gură, picioarele nu-i pot sta acasă
• stă la pîndă
• fără ruşine
• are un plan bine făcut
• în versetul 20 spune că bărbatul ei a plecat şi a luat banii cu el, asta din start spune că va avea nevoie de bani

Pe cine ademeneşte? Proverbe 6:20-35

• întinde o cursă unui suflet scump
• un om fără minte
• pe cei neîncercaţi
• merge după ea ca boul la măcelărie, ca pasărea care dă buzna în lanţ
• a făcut să cadă multe jerfte
• casa ei este drumul spre locuinţa morţilor
• drumul ei pogoară spre locaşurile morţii

Cum să mă feresc de ea? (Proverbe 5:1-14) Proverbe 6:20-35, Proverbe 7:1-27

• să nu se abată de la cuvintele părinţilor şi învăţătorilor
• să se deperteze de drumul ce duce la ea
• nu te apropia de uşa casei ei
• n-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei
• nu te lăsa ademenit de pleopele ei ademenitoare
• păzeşte învăţăturile ca lumina ochilor
• scrie-le pe tăbliţa inimii
• să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei

Proverbe 6:20-35

• păzeşte sfaturile tatălui tău
• nu lepăda învăţătura mamei tale
• leagă-le necurmat la inima ta

Care este soluţia? Proverbe 5:15-23

• bea apă din fîntîna ta şi din izvoarele puţului tău
• ce vreai să ţi se verse izvoarele afară
• bucură-te de nevasta tinereţii tale
• fii îmbătat tot timpul de drăgălăşeniile ei
• fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei
• căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului

Care va fi rezultatul dacă nu vei asculta? Proverbe 5:1-14 Proverbe 6:20-35, Proverbe 5:15-23

• iţi vei da altora vlaga
• străinii se vor sătura de averea ta
• te vei trudi pentru casa altuia
• carnea şi trupul ţi se vor istovi
• sărac
• nu va rămîne nepedepsit
• îşi pierde viaţa singur
• nu va avea decît rană şi ruşine
• este prins în înseşi nelegiuirile lui
• este apucat de legăturile păcatului lui
• va muri din lipsă de înfrînare
• se va poticni de prea multa lui nebunie

Ascultă de Tatăl şi nu te depărta de cuvintele gurii Lui. Căile noastre sunt totdeauna înaintea ochilor Săi şi El vede tot ce facem. Împlineşte poruncile Lui şi vei trăi. Fereste-te de femeia curvă şi nu te apropia de uşa casei ei.

Tu ai fost învăţat şi ştii ce să faci. Începînd de azi nu vei avea nici o scuză, dacă nuvei asculta. Ce vei alege? Calea înţelepciunii sau calea distrugerii?

preluat de pe : http://svetasili.wordpress.com/

#imoralitate

Principii pentru viaţa de familie : Ce atitudine trebuie să ai faţă de partenerul de căsătorie (Proverbe 1-10)

Am văzut foarte multe cupluri care sunt nefericite şi nu se simt bine împreună . Ajung după un timp că doar copiii îi ţin împreună , iar de ar putea … ar divorţa chiar mâine .

În acest articol vreau să prezint câteva principii din cartea Proverbe , care arată cum trebuie să fie viaţa de cuplu : în special relaţia dintre cei doi soţi . Dacă eşti deja căsătorit – vei putea lua câteva sfaturi pentru tine , iar dacă nu eşti căsătorit – atunci îţi vei dezvolta o atitudine corectă acceptând princiipiile biblice .

1 Condu familia ta după pricipii biblice

Deoarece Scriptura oferă sfaturi pentru

„ pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ,

de dreptate,

de judecată şi

de nepărtinire;

ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă.” (v . 1: 3-4)

Sunt lucruri care sunt indinspensabile unei familii fericite .

O familie sănătoasă trebuie să se bazeze pe principii sănătoase . Mulţi tineri nu au parte de sfaturile celor mai în vârstă , şi uneori nu ştiu cum să facă faţă unor situaţii . Cuvântul lui Dumnezeu va da bucurie şi împlinire oricărei familii .

2 Nu curvi . Nici prin gând să nu-ţi treacă aşa ceva . Să nu accepţi nimic care te-ar motiva să-ţi înşeli partenerul .

3 Învaţă bunătatea .

A fi bun presupune şi o atitudine bunăvoitoare şi amabilă . Foarte des observ cum oamenii sunt amabili cu cei din jur , iar cu cei din casă – nu . Fiecăruia îi place să fie tratat politicos , deci ca şi cei din jur să se simtă bine – este bine să fim şi noi politicoşi .

Cunosc o vânzătoare care este foarte politicoasă şi amabilă cu fiece client – fie copil , fie matur sau bătrân , este amabilă indiferent de cât cumperi şi la ce preţ . Tot timpul cumpăram cu plăcere de la ea , şi toţi din jur erau încântaţi de felul ei de a se purta .

Partenerul de căsătorie este foarte important , din acest motiv este normal să ne purtăm la fel şi cu el /ea foarte amabil şi politicos .

„Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.” (v. 3:3 )

4 Fii gata să înveţi

Nimeni nu a mai fost căsătorit înainte de nuntă , deci foarte multe experienţe vor fi noi pentru ambii parteneri . În acest caz este bine ca ambii să fie gata să înveţe despre căsătorie . Căci Biblia spune :

„Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!” (v.3:13 )

Şi cât de adevărat este aceasta în cazul familiei .

Nu te mulţumi cu faptul că te-ai căsătorit şi gata . Doar poveştile se sfârşesc cu „S-au căsătorit şi au trăit până la adânci bătrâneţe …” În căsătorie trebuie să depui un efort pentru ca să te bucuri de ea .

Caută în Biblie răspunsurile la întrebările tale ; aici aş putea menţiona şi cursul „Căsătorie fără regrete ” un ghid pentru familie .

5 Nu căuta motiv de ceartă .

Cartea Proverbe oferă mai multe avertismente împotriva femeii gâlcevitoare (predisusă să facă ceartă , scandal ) , cares este comparată cu streşina unei case care picură întruna .

Căci „Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile.” (v.10:12)

„Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi-a făcut nici un rău.” (v.3:30 )

Unii soţi doresc să arate mari gospodari şi critică tot timpul soţiile lor , niciodată nu sunt mulţumiţi : nici de timpul de afată , nici de mâncarea pe care o mănâncă , nici de hainele curate , de faptul că nu s-a reuşit tot lucrul de făcut , de vecini care nu l-au salutat, de salariile mici , de preţurile mari , de politica de stat ,… . Într-un cuvânt ei ştiu cel mai bine ce să facă , dar … şi asta este un motiv de nemulţumire .

Fereşte-te de un astfel de comportament , rişti să otrăveşti familia ta cu spirit critic .

6 Fă o regulă – fără minciuni în relaţia cu partenerul de viaţă .

„ Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!” (v.4:24)

Multe certuri din familii sunt din cauza că unul din parteneri a minţit sau a ascuns adevărul . Unele soţii îşi fac un obicei să nu spună chiar tot ce cheltuie soţului – au ele o contabilitate a lor . Uneori ajung să ascundă unul de altul unde au fost .

Însă nu realizează că nu se vor bucura de acele cumpărături şi nici de acele petreceri . Ba încă şi partenerul nu va mai avea încredere în ea , iar mai târziu vor realiza că nu se mai pot bucura de o comunicare frumoasă .

De ce unele cupluri trăiesc ca nişte străini ? Oare aşa doreşti să fie şi căsătoria ta ?

Îmi plac mult cuplurile care nu au nici un secret unul de altul . Acest lucru îi fereşte de multe certuri în familie .

„Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura mincinoasă, iată ce urăsc eu.” (v .8:13)

7 Bucură-te de nevasta tinereţii tale.

Nu-ţi schimba obiceiurile frumoase care le aveai în primii ani de căsătorie – căci tocmai ele dădeau un farmec cuplului vostru . Nu pot înţelege bărbaţii care nu dau flori soţiilor lor , nu le spun cât de mult înseamnă ele pentru ei , nu doresc să aibă momente în care să stea doar ei singuri .

„ Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale. Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!” (v. 5:18-19).

Atitudinea soţiei nu trebuie să fie diferită ,însă : ci trebuie să fie plină de drăgălăşii.

Altfel cuplurile chiar ajung să cadă într-o rutină de care suferă mulţi . Pinguinii masculi din Antarctica , caută pe plaje ore întregi cea mai frumoasă piatră şi cea mai lucioasă , şi o aduc partenerelor lor .

Natura ne oferă un exemplul frumos de curte .

Nu obosiţi să faceţi curte unul altuia , chiar dacă au trecut ani buni de la căsătorie . Dacă atunci primeaţi un buchet de flori cu emoţii , acum aceeaşi bucurie vă va cuprinde .

8 Încurajează , laudă , sfătuieşte , preţuieşte .

În familie soţii găsesc cea mai mare sursă de afecţiune , şi ei sunt cel mai adesea încurajaţi cel mai puternic de către soţ/soţie .

În cazul în care aceste încurajări lipsesc fiecare începe să se autocritice , va începe nemulţumirea şi compararea cu alţii „mai buni” . Iar până la ură este nevoie doar de un conflict nerezolvat .

„Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă,” (v .10:11) .

Vă doresc la toţi o familie împlinită şi fericită !

Cum vorbeşti ?

Înainte sa scriu acest articol am intrebat mai multe persoane : de ce oamenii comunica ?
Majoritatea au afirmat ca e o nevoie şi ca este o plăcere .Este o nevoie deoarece comunicarea ne ajută :sa transmitem un gînd , sa invăţăm ,sa zidim relaţii ,sa ne cunoaştem ,sa ne susţinem , s.a..Este o placere fiindca afli lucruri noi ,nu te simti singur
poti sa bucuri pe cineva s.a. .
Cum totuşi trebuie să comunicăm ? În spaţiul de mai jos îmi propun să enumăr câteva reguli de comunicare .

1. În primul rând trebuie să ştii că vorbele tale arată gândurile tale .
Ce are omul în minte aceea va şi spune . Uneori noi credem că dacă cineva înjură sau vorbeşte urât , aceea persoană este bună , şi că „îi mai scapă uneori” . Dar trebuie să ştii că nu e aşa : „Oare din aceeaş vînă a izvorului ţîşneşte şi apă dulce şi apă amară?” (Iacov 3:11) . Nu te înşela , nici un om bun nu vorbeşte urât , şi nici un om rău nu va putea vorbi frumos şi respectuos cu toţi cei din jur . Dacă o persoană are o atitudine urâtă faţă de mai multă lume , să ştii că în relaţia cu tine tot aşa se va purta , mai devreme sau mai târziu.

2. Nu te grăbi să răspunzi .
Uneori poţi promite anumite lucruri care nu le poţi realiza. În acest caz rişti să dezamăgeşti o persoană , şi să pierzi încrederea cuiva. Alteori , cum ar fi o situaţie de conflict , poţi să aprinzi şi mai tare cearta sau să ajungi că nu mai poţi să zideşti nici o relaţie cu persoana dată .
De aceea este scris „Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. ”(Proverbe 17:11)

3. În relaţia cu prietenii uită greşelile.
Arată respect pentru prietenii tăi , şi nu le aminti de ceva care s-a întâmplat de mult . Astfel prietenul tău niciodată nu se va simţi confotabil în prezenţa ta , şi tot timpul va crede că nu a plătit destul pentru greşeala lui , mai ales dacă şi-a cerut iertare personal .
Acest obicei prost te va lăsa fără prieteni , căci un prieten adevărat tot timpul te ajută .
Şi cel mai important – este o cinste (şi nu o slăbiciune) pentru un om înţelept să uite greşelile!!
4. Niciodată să nu minţi .
Minciuna este un rău foarte mare .Am auzit de la cineva , că se poate minţi dacă aceasta este pentru o cauză nobilă . Dacă vei mai şi minţi , vei arăta cât de „nobilă ”este cauza ta ! Indiferent cât de mare n-ar fi tentaţia – nu minţi . Orice lucrare a ta se va prăbuşi dacă va avea la temelie o minciună .
Unii afirmă dacă nu spui tot adevărul nu e minciună . Dar faptul că ai ştiut şi intenţionat ai scăpat o parte din adevăr – nu arată că ai avut gânduri ascunse ? Acest lucru îl fac oamenii care vor să pară ei într-o lumină mai bună .
Şi cum rămâne cu porunca „Să nu depui mărturie mincinoasă .”?
5. Nu bârfi .
Unii nu fac diferenţa între bârfă şi laudă . A lăuda înseamnă a aprecia prin cuvinte calităţile cuiva . Iar a bârfi – a vorbi de rău , a calomnia, a ponegri ,a defăima , sau a vorbi mult şi fără rost ,a pălăvrăgi.
Persoanele care bârfesc – vorbesc de rău alte persoane în absenţa acestora . Şi uneori se face printr-o introducere de tipul „Îţi spun dar tu să nu mai spui la nimeni”. Cunoscut ,nu ?
Cunosc un băiat care vorbeşte de fiecare dată pe cineva de rău , şi cu cele mai urâte cuvinte ; atunci m-am întrebat dacă nu mă discută şi pe mine – nu mi-a fost mare mirarea să aflu că nu sunt o excepţie .
Dacă cineva bârfeşte – întreabă-l de fiecare dată dacă va putea repeta aceste cuvinte în faţa „absentului”. Aşa vei cunoaşte multe despre interlocutorul tău .
Nu-ţi face prieteni bâtfitori , căci ei îţi vor face un nume rău .
6. Fii un bun ascultător .
Nu te mira că o regulă de comunicare include ascultarea . Această regulă este foarte importantă . Dacă nu asculţi nu poţi şti ce probleme are interlocutorul , şi te fereşte de monolog – când doar tu îţi expui gândurile . Cel mai mult sunt apreciate persoanele care ascultă . Faptul că ascuţi arată că îţi respecţi interlocutorul şi interesul tău pentru subiectul discuţiei . „Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;”(Iacov 1:20)

7. Priveşte –ţi interlocutorul .

Astăzi se pare că e la modă să te uiţi prin părţi când discuţi cu cineva , de parcă te grăbeşti , sau eşti căutat de cineva . Astfel persoana cu care discuţi se simte neglijată şi nerespectată . Evită acest lucru .
O persoana poate să nu te privească în ochi dacă e timidă sau din mândrie .
Când discut cu persoanele surdo-mute niciodată nu mă pot uita în altă parte , deoarece pierd din discuţie , şi tot timpul mă bucur de comunicarea cu ei .Ei sunt un exemplu bun , din acest punct de vedere .Fie ca Dumnezeu să ne ajute să ne bucurăm de comunicare .

#comunicare, #casatorie, #educatie, #familie, #inima, #parinti, #sfaturi, #societate, #tineri