In mai am discutat despre religiozitate si ateism in lume, ultimul sondaj mondial indicand cresterea procentajului ateilor in lume, cu 3% mai mult in comparatie cu acum 7 ani. Acest fapt e folosit ca argument ca religia nu mai are rost, e fara sens in epoca numita post-moderna, si ca umanitatea se indreapta spre o epoca noua fara credinta in Dumnezeu. Oare asa sa fie? Nu e prima data cind dusmanii credintei prevestesc moartea religiei si a credintei. Au facut-o de multe ori in trecut si de fiecare data au fost dovediti mincinosi. In 2013 influenta religiei este mult mai mare decit acum 100 de ani ori in toiul razboiului rece. Scepticilor le amintim ca la Forumul Economic Mondial (“World Economic Forum”), un eveniment care se tine anual la Davos, Elvetia, au participat, anul acesta, un numar record de specialisti in domeniul religiei. Oare de ce? Pentru ca elita mondiala incepe sa-si deschida ochii tot mai mult ca in aceasta epoca post-moderna, tehnologizata, bazata, zic ei pe stiinta si ratiune, influenta religiei creste, nu descreste. Asta contravine predictiilor ateilor si ii nedumereste.
Preocuparea elitei mondiale cu influenta crescinda a religiei a determinat elita de la Davos sa formeze un grup de asa numiti “lideri ai credintei”, constituiti in grupul “Global Agenda Council on the Role of Faith” (“Consiliul Agendei Globale privind Rolul Credintei”). Anul acesta tematica a fost intitulata, agresiv, “Is Religion Outdated in the 21st Century?” (“Este religia depasita in Secolul XXI”?) Unii au spus ca da, altii nu. Dar studiile sociologice ce spun?
Acum un veac a fost usor pentru intelectualii ateii sa respinga religia ca un opiu pentru oameni. Lucrurile insa s-au schimbat si nu mai exista nicio scuza ca astazi sa mai afirme asta. Ca sa ignore religia in ziua de astazi, ateii trebuie sa ignore rezultatele studiilor sociologice, psihologice si economice despre religie. Deoarece aceste studii, facute in ultimele decade si disponibile tuturor, dovedesc ca religia a conferit, si continua sa confere, beneficii inestimabile si de netagaduit societatii. Beneficiile economice ale religiei sunt exceptionale. Oamenii religiosi platesc taxe si isi fac datoriile cetatenesti cu mai multa constiinciozitate decit personale pentru care credinta e fara rost. Beneficii similare se simt si in viata de familie, nivelul de viata, nivelul educatiei, si relatiile publice.
In octombrie 2012 sociologul Pat Fagan de la Family Research Council (Washington, DC) a publicat un raport exceptional privind beneficiile pe care religia le confera societatii. Raportul lui este un rezumat usor accesibil fiecarui cititor nespecialist si identifica beneficiile religiei pentru societate. Raportul e bazat pe zeci de studii facute in ultimii zeci de ani de psihologi, sociologi si economisti privind impactul religiei asupra societatii. Raportul denota ca in 95 de domenii sociale si de existenta umana persoanele si societatile religioase sunt avantajate din toate punctele de vedere in comparatie cu persoanele ori sistemelor sociale si politice in care religia este ori a fost interzisa.
Familia si viata de familie
Zeci de studii sociologice arata ca persoanele religioase beneficiaza de stabilitate maritala mai ridicata, de nivele de satisfactie conjugala mai ridicate, si de o predispozitie mai ridicata spre casatorie. De fapt, participarea la slujbele religioase este indicatorul principal al stabilitatii casniciei. Cuplurile care isi focalizeaza viata pe spiritualitate si credinta sunt mai fericite, incidenta de violenta domestica este mult mai scazuta, rata divortului este si ea mult mai scazuta, si sotii declara ca sunt multimiti de afectiunea care o primesc in casatorie. In contrast, tinerele care nu merg la biserica au o predispozitie de 7 ori mai mare ca tinerele care merg la biserica sa traiasca in concubinaj. Tinerele care coabiteaza inceteaza sa mai mearga la biserica.
Relatiile intre parinti si copii sunt si ele mai bune. Parintii care practica credinta au o relatie mult mai buna cu copiii lor si sunt mai mult implicati in cresterea si educarea lor. Copiii care merg la biserica cu parintii dezvolta relatii de afectiune mai strinse cu parintii. Implicarea copiilor in credinta rezulta in stabilitate emotionala pentru ei. Deasemenea, peste ani, relatiile strinse intre parinti si copii sunt mai durabile. In familiie unde credinta e pretuita, nevoia disciplinarii copiilor este mai mica ca si in alte familii.
Comportamentul si atitudinile fata de sex
Satisfactia sexuala e mai ridicata la cuplurile credincioase decit la cele necredincioase. Incidenta actelor sexuale la adolescentii din familii credincioase este mai mica decit la tinerii din familii necredincioase. Valorile traditionale si religia sunt factorii cei mai frecvent mentionati de adolescentii care practica abstinenta. In urma religiei, alti factori care le impun abstinenta sunt teama de sarcina, bolile transmisibile, si disciplina parentala. Tinerii credinciosi sunt mai putin permisivi privind comportamentul sexual decit cei care nu merg la biserica, au o incidenta mai mica privind sexul pre-marital, si dupa casatorie sunt mai putin inclinati spre adulter ca ceilalti tineri. In comparatie cu persoanele care se considera “foarte religioase”, cei care nu se considera de loc religiosi sunt mult mai predispusi sa aibe copii in afara casatoriei.
Divortul
Incidenta divortului e mult mai scazuta la persoanele care se definesc ca fiind “religioase” decit la persoanele care se definesc ca fiind “ne-religioase”. Casatoriile unde ambii soti merg la slujbe religioase au o incidenta de divortialitate de 2.4 ori mai mica decit casatoriile unde sotii nu merg la biserica de fel. Persoanele care inceteaza sa mearga la biserica cunosc o incidenta de divortialitate de 2.5 de ori mai mare decit cuplurile care continua sa mearga la biserica. Persoanele care considera credinta religioasa “foarte importanta” au o incidenta de divortialitate cu 22% mai mica decit cuplurile care nu impartasesc aceleasi convingeri religioase. Deasemenea, cuplurile religioase care se gindesc la divort dar merg la cursuri de consiliere, divorteaza mult mai rar decit cuplurile nereligioase care contempleaza divortul dar merg la cursuri de consiliere.
Educatia
Copiii si tinerii crescuti in biserica invata mai bine si au note mai bune la examene. Mai multi dintre ei dobindesc studii superioare si notele la universitate sunt mai bune decit la studentii care nu practica credinta. Elevii credinciosi sunt mai sirguinciosi la invatatura, mai disciplinati intelectual, si fac temele de casa cu mai multa responsabilitate. Deasemenea, parintii credinciosi sunt mai mult implicati in activitatile scolare ale copiilor lor decit parintii necredinciosi. Exista deasemenea o corelatie pozitiva intra copiii religiosi si aspiratiile lor in viata. Cu cit elevii si studentii sunt mai credinciosi, cu atit aspiratiile lor sunt mai inalte si altruiste. In plus, in medie, tinerii crescuti intr-un mediu religios tind sa fie mai educati si sa aibe mai multi ani de scoala si studii superioare decit tinerii care provin din familii nepracticante.
Sanatatea fizica
Dupa cum e de asteptat, religia are un impact pozitiv si asupra sanatatii. Studiile indica ca barbatii si femeile care merg la biserica saptaminal au cea mai joasa rata de mortalitate. Sunt si mai sanatosi. In vreme de boala isi revin mai repede decit persoanele nereligioase. Au mai multi prieteni si o retea mai larga de suporteri in timpul convalescentei, ceea ce le stimuleaza pozitiv starea psihica si spirituala. Studiile demografice si a longevitatii de varsta indica o corelatie directa intre nivelul de religiozitate a persoanelor care traiesc vieti luni si religiozitatea lor. De fapt, studiile sociologice si demografice indica ca persoanele care sunt implicate in activitati religioase traiesc, in medie, cu 7 ani mai mult ca persoanele nereligioase. La populatia de culoare acest decalaj e mult mai ridicat – de 14 ani. Tinerii care merg la biserica tind sa manince mai sanatos, sa doarma mai bine si sa fie mai in forma decit tinerii pentru care religia e irelevanta in viata zilnica. Deasemenea, acesti tineri consuma mai putin alcool, droguri, fumeaza mai putin ori deloc si sunt mai putin violenti decit tinerii care nu practica credinta.
Sanatatea mintii
Sanatatea mintii coreleaza direct cu practicarea credintei. Persoanele religioase denota mai multa nadejde si orientare spre viitor si multe dintre ele afirma ca atitudinea pozitiva fata de viitor se datoreaza credintei religioase pe care o impartasesc. Persoanele religioase au mai multa stima si respect de sine. Singuratatea, deznadejdea, si tristetea sunt mai putin intilnite la persoanele religioase decit la cele fare religie. Deasemenea, incidenta suicidului e mult mai scazuta la persoanele religioase decit la cele fara religie. Consumul de alcool, droguri, comportamentul riscant sunt mai putin intilnite la persoanele credincioase decit la cele fara credinta. Criminalitatea este si ea mai scazuta in cartierele cu o concentratie mare de persoane care practica credinta ori merg la biserica. La fel traficul de droguri. Generozitatea deasemenea coreleaza direct cu simtamintele religioase ale cetatenilor. De exemplu, cele mai generoase persoane din SUA locuiesc in sudul Americii (“Deep South”), unde religia e mai influenta, iar cele mai putin generoase in statele din Noua Anglie (New England) unde absenta credintei e mai accentuata.
Studiul dlui Pat Fagan se intituleaza 95 Social Science Reasons for Religious Worship and Practice (“95 de motive ale stiintelor sociale in favoarea credintei si practicii religioase”) si poate fi citit in intregime aici: http://48460.bbnc.bbcust.com/document.doc?id=38&erid=130681
Sursa: Alianța Familiilor din România
Curbet Alexandru 