Două condtradicții cu bunul simț

1.Ateistul Richard Dawkins (Cambridge University) a afirmat pe contul său de pe twitter că, copilul nenăscut este mai puțin uman decât un porc adult.

Această pesoană sugerează că un copil nenăscut are mai puține drepturi ca un porc. Este trist că un profesor universitar dă dovadă de atâta lipsă de tact și bun simț. Dacă ar fi să extrapolăm, după părerea dânsului, când el era un făt valoarea sa era mai mică decât a unui porc matur.
Richard Dawkins afirmă aceasta deoarece avortul ridică probleme morale, iar evoluția afirmă că embrionul uman repetă toate etapele evoluției. Dacă acest lucru ar fi adevărat, aș fi putut să fiu de acord cu Dawkins, însă realitatea este diferită:

Faptul că Dawkins nu se documentează în domeniu, face ca el să-și piardă din credibiitate.
Vedeți aici o critică mai detaliată a poziției lui Dawkins.

2.Tot mai des dăm peste articole care comentează detectarea durerii la animale, comentarii cu compasiune pentru ele. Dar durerea copilului nenăscut? Comparăm aceste două poziții aberante: animalele simt durere, deci, ele trebuie protejate de aceasta, pe când un copil când este avortat nu are aceeași protecție.  Proiectele de lege care caută interzicerea avortului din momentul în care copilul nenăscut începe să simtă durerea sunt respinse. În contrast, interesul pentru durerea animalelor e în creștere.

#animale, #avort, #copil-nenascut, #fat, #richard-dawkins

An atheist changes his mind about God

Engineer Nick Berryman was an atheist, who enjoyed reading Richard Dawkins’ ‘The God Delusion.’ He changed his mind about God when a friend introduced him to books by CS Lewis, John Lennox and Alister McGrath.

#alister-mcgrath, #http-www-youtube, #john-lennox, #nick-berryman, #richard-dawkins, #richard-dawkins-the-god-delusion

Evoluţia ochiului uman: a fost sau nu ?

Prima modificare aparuta pe epiderma pluricelulatelor a fost sensibilizarea la lumina a unor zone, care au devenit sensibile la lumina. Chiar fara nici o modificare, epiderma viermilor de pamant (a ramelor) simte imediat expunerea la soare.

Întrebare: De ce viermii de pământ nu prezintă forme intemediare a ochiului ?

Apoi stratul sensibil de celule s-a selectat ca fiind mai rezistent in prezenta unor placute de celule transparente, protectoare, spre exterior, si a unor pigmenti inchisi la culoare in interior.

Întrebare: Cărui fapt (ce forţă motrice) la dus la schiumbarea stratului de celule?

Treptat s-au selectat ca fiind mai adaptate acele organisme la care a aparut o concavitate, ca o hemisfera, care permite luminii sa se concentreze.

Acest lucru e doar o presupunere deoarece nu s-au găsit fosile cu structura ochiului intermediară !

Evoluţia nu explică apariţia cristalinului , ea doar îl plasează ca pe o piesă apărută mai târziu.
Şi încă… cum se explică contopirea corneei? De unde a apărut lichidul în interiorul ochiului ? Făcea ochiul cristaline precum scoicile perle? Dacă e aşa – pe ce stătea cristalinul iniţial ?

Ce a  favorizat schimbarea poziţiei cristalinului ?
Oare astfel nu este doar un ochi neprotejat? Problema acestor „ochi” intermediari este faptul că nu sunt practici – individul cu astfel de ochi (fie animal , fie strămoş de maimuţă) ar răci ochii în prima seară , iar la cea mai mică lovitură sau vânt cu praf şi-ar pierde vederea.

Nu se ştie când vor apărea pleoapele şi sprâncenele. Care va fi forţa ce le va produce apariţia?

Prin cateva zeci de mii de iteratii s-a ajuns la forma optima a ochiului uman.

Drag cititor , ţi se pare plauzibilă o astfel de explicaţie a apariţiei ochiului ?

Vă sugerez să vizionaţi clipul de mai jos care are întrebări nu uşoare pentru evoluţionişti.

Aici veţi putea vedea şi opinia evoluţionistului Richard Dawkins:

#creatie, #evolutie, #ochi, #om, #richard-dawkins