Prima modificare aparuta pe epiderma pluricelulatelor a fost sensibilizarea la lumina a unor zone, care au devenit sensibile la lumina. Chiar fara nici o modificare, epiderma viermilor de pamant (a ramelor) simte imediat expunerea la soare.
Întrebare: De ce viermii de pământ nu prezintă forme intemediare a ochiului ?
Apoi stratul sensibil de celule s-a selectat ca fiind mai rezistent in prezenta unor placute de celule transparente, protectoare, spre exterior, si a unor pigmenti inchisi la culoare in interior.
Întrebare: Cărui fapt (ce forţă motrice) la dus la schiumbarea stratului de celule?
Treptat s-au selectat ca fiind mai adaptate acele organisme la care a aparut o concavitate, ca o hemisfera, care permite luminii sa se concentreze.
Acest lucru e doar o presupunere deoarece nu s-au găsit fosile cu structura ochiului intermediară !
Evoluţia nu explică apariţia cristalinului , ea doar îl plasează ca pe o piesă apărută mai târziu.
Şi încă… cum se explică contopirea corneei? De unde a apărut lichidul în interiorul ochiului ? Făcea ochiul cristaline precum scoicile perle? Dacă e aşa – pe ce stătea cristalinul iniţial ?
Ce a favorizat schimbarea poziţiei cristalinului ?
Oare astfel nu este doar un ochi neprotejat? Problema acestor „ochi” intermediari este faptul că nu sunt practici – individul cu astfel de ochi (fie animal , fie strămoş de maimuţă) ar răci ochii în prima seară , iar la cea mai mică lovitură sau vânt cu praf şi-ar pierde vederea.
Nu se ştie când vor apărea pleoapele şi sprâncenele. Care va fi forţa ce le va produce apariţia?
Prin cateva zeci de mii de iteratii s-a ajuns la forma optima a ochiului uman.
Drag cititor , ţi se pare plauzibilă o astfel de explicaţie a apariţiei ochiului ?
Vă sugerez să vizionaţi clipul de mai jos care are întrebări nu uşoare pentru evoluţionişti.
Aici veţi putea vedea şi opinia evoluţionistului Richard Dawkins:
Curbet Alexandru 