Arhive etichetă: creatie
Почему человек не происходил от обезьяны ?
Evolution vs God
Acest video este o recomandare pentru toți creștinii dar și pentru cei care au avut momente când au lăsat credința în Dumnezeu sau au ales să nu creadă într-un Creator.
Universul- miracolul formării
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Originea omului: «Descoperiri incomode științei»
Acest film prezintă foarte multe dovezi ale faptului că omul nu a apărut din strămoș comun cu maimuța, ci vârsta sa este în continuare un mister. Din păcate, autorii acestui film consideră că omul a repetat evoluția sa de câteva ori.
Крах теории эволюции Дарвина
Designul Inteligent spulberă teoria evoluției
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
De ce nu poate exista viață pe Mercur, Venus și Marte?
Vă invit să vedeți opiniea pe moldovacrestina.tv
Există viață pe planeta Venus?
Pe Jupiter cresc plante?
Întrebare:
„Pe planeta Jupiter cresc plante? „
Pe planeta Jupiter sunt condiţii foarte vitrege: temperatura e aproape -150 C, uragane mari şi nu se poate deosebi litosfera de atmosferă. Din aceste motive pe planeta Jupiter nu poate exista viaţă nici sub formă de plante.
În cele 6 zile ale creaţiei Dumnezeu a creat doar o planetă pe care , tot Dumnezeu , a făcut posibil să fie viaţă – Pământul. Iar celelalte corpuri cereşti (şi Jupiterul) au ca scop să lumineze noaptea.
„Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii; şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul,” (Geneza 1:14-17)
Originea omului
Prezentare preluata de pe Creationism.info.
Celula trebuia să apară aşa cum este nu să se dezvolte!
Organismul viu este format din organe, organele din ţesuturi iar ţesuturile din celule.Structura celulei nu este însa simplă, ci destul de complexă.
Structura celulei eucariote.
Celula eucariotă conţine: ribozomi, mitocondrii, centrozomul , aparatul Golgi, vacuole, lizosomi, plastide, reticul endoplasmatic, ribozomi ,mitocondrii ,centrozomul, aparatul Golgi,vacuole,lizosomi, plastide şi reticul endoplasmatic. Toate aceste organite depind mult una de alta.
Ribozomii sintetizează proteine necesare pentru informaţia genetică conţinută în ARN-ul de transport.Mai au rolul lor este de a decoda ARN mesager pentru construcţia lanţurilor polipeptidice din aminoacizi aduşi de ARN de transport.
Lizozomii au rol in digestia celulara si sunt considerati „maturatori” ai celulelor. Ei depozitează enzimele; şi distrug corpurilor străine sau bătrâne ale celulei.
Mitocontriile sunt organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule. Ele mai sunt denumite şi „uzine energetice”, fiindcă ele conţin enzimele oxido-reducătoare necesare respiraţiei.
Centrul celular (centrozomul) se intalnestee la majoritatea celulelor si este situat in apropierea nucleului, avand rolul in diviziunea celulara.
Funcţia principală a aparatului Golgi este procesarea şi împachetarea macromoleculelor precum proteinele şi lipidele care sunt sintetizate de celulă. Este deosebit de important în procesarea proteinelor pentru secreţie. Aparatul Golgi este o parte a sistemului endomembranal al celulei. El mai sortează proteinele cu diverse destinaţii celulare.
Vacuolele au rol în nutriţie, depozitarea unor substanţe de rezervă, produşi metabolici cu substanţe toxice, precum şi în circulaţia apei şi eliminarea unor deşeuri celulare. Sunt situate pe traiectul reticului endoplasmatic, meţin turgescenţa celulelor: prin sucul lor celular ajută la absorbţia apei cu săruri minerale din sol, care condimentează metabolismul celular. Vacuolele reţin excesul de apă din celule, conţin săruri minerale şi substanţe organice (glucide, acizi organici, uleiuri eterice, alcaloizi, taninuri).
Plastidele (amiloplastele, proteoplastele) elaborează şi acumulează substanţe variate. Transformă energia solară în energie chimică, având rol crucial în fotosinteză.
Reticulul endoplasmatic modifică proteine, produce macromolecule şi distribuie substanţele în celulă. În esenţă, reticulul endoplasmatic este sistemul elaborat de transport al celulei eucariote.
Reticulul endoplasmatic este un sistem circulator intraplasmatic care transportă substanţe în toată citoplasma, inclusiv în spaţiu din jurul nucleului. Reticulul endoplasmatic joacă rol în compartimentarea celulei, asigurând o mare suprafaţă pentru reacţiile biochimice. Are rol mecanic şi participă la diferenţierea vacuomului. El transportă proteinele sintetizate de la ribozomi la cisternele aparatului Golgi pentru a fi împachetate în vezicule secretorii.
Celula este de o complexiatate ireductibilă.Am găsit o afirmaţie ce caracterizează în mod frumos celula:
…La dechiderea lumii celulare avem prilejul să observăm perfecţiunea în valoarea ei absolută.
Nimic nu lipseşte, nimic nu e în plus – aceasta este condiţia de bază pentru existenţa celui mai mare mister al universului – viaţa.
Concluzie: fiecare parte a celulei depinde în mod vital de celelate componente, dacă scoţi măcar o componentă – toată celula moare.
Deci, pentru existenţa ei trebuiesc toate componentele – nu doar câteva, iată de ce „evoluţia” ei este imposibilă. Ea trebuie să apară în forma ei finală. Dacă ar apărea pe părţi – nu ar avea nici o şansă să existe.
Peste 50 de cărţi de apologetică în limba rusă
Pe portalul scienceandapologetics.org puteţi găsi peste 50 de cărţi de apologetică creştină , în marea lor majoritate sunt despre creaţionism şi evoluţie. Cărţile se pot descărca on-line gratuit pe pagina cu cărţi a site-ului .
Diferenţa dintre cosmologie şi cosmogonie
„Cosmologia studiază natura universului folosind aparate de măsură şi tehnologii, cu scopul descrierii universului fizic şi observabil. Cosmologia studiază în prezent stelele, detectează secvenţe ale schimbării stelelor şi planetelor precum şi mişcarea planetelor în raport cu soarele.
Cosmogonia, prezintă lista de idei şi modele care să prezinte originea şi generarea universului.” „Dr. Ing. Ioan STRĂINESCU, CREAŢIONISMUL ŞTIINŢIFIC„
Se pare că , iniţial , ambele tendinţe sunt ştiinţifice, însă – doar una din ele studiază datele pe când cealaltă jonglează cu presupunerile. De exemplu:
COSMOLOGIA ar putea afirma :”Planeta Pământ are un miez fierbinte (nucleu)”
Pe când COSMOGONIA ar răspunde: posibil câteva miliarde de ani în urmă planeta a fost lovită de un asteroid uriaş, compus , în mare parte , din fier. Impactul a fost atât de mare că asteroidul s-a topit iar conţinutul iniţial al planetei l-a înconjurat”
De fapt, cosmogonia este o mitralieră ce aruncă doar presupuneri, în marea majoritate , fără a analiza consecinţele prezente pentru scenariul presupus.
Cosmogonia nu este ştiinţă exactă ci filosofie deoarece nu are multe lucruri de care să fie sigură – tot ce are la dispoziţie sunt doar presupuneri şi modele care ar fi putut funcţiona în trecut – dar fără nici o şansă să fie verificate.
Mulţi oameni de ştiinţă nu fac mare diferenţă între cosmogonie şi cosmologie – de aici şi insistenţa de a renunţa la un Creator şi a „da vina ” pe evoluţie.
Vârsta Pământului – seminar Kent Hovind (subtitre română)
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11
Atavisme la om (partea 2)
Acest articol este continuare a părţii 1.
Glanda pineală–mica glanda endocrina situata in susul si in spatele celui de al treilea ventricul al creierului. Glanda pineala (epifiza) se calcifica in cursul copilariei si devine vizibila pe radiografii dupa varsta de 20 ani. Acest proces de calcificare nu-i modifica functionarea. Ea exercita un rol asupra ciclului de reproducere si contine un mare numar de substante biologic active, dintre care prima izolata a fost melatonina. Aceasta inhiba functia gonadotropa (actiunea asupra glandelor sexuale) a hipotalamusului (centrul vietii vegetative). Glanda pineala poate fi sediul unei tumori foarte rare, pinealomul.
Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Lebner (1958), care circulă în plasmă legat de o albumină, fiind captat de hipotalamus și gonade și catabolizat în telencefal și ficat. Acțiunile hormonilor epifizari sunt multiple:
- acțiune depresivă asupra tiroidei, melatonina diminuând fixarea intratiroidiană a iodului 131, inhibând și TSH;
- acțiune negativă asupra corticosuprarenalei diminuând secreția de aldosteron și corticosteron;
- asupra gonadelor: acțiune modulatoare fotoperiodică; acțiune negativă, melatonina fiind antigonadotrofică (întârzie apariția pubertății);
- acțiune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe și somn.
Muşchii urechii– au rol în a atenua contactul dintre oasele urechii medii şi a membranei timpanice pentru a preveni suprasolicitarea acestor structuri fine. Un muşchi (The stapedius musculare) este un alt muşchi în urechea medie, care protejează de zgomote puternice – în primul rând de mestecat. Este un muşchi mult mai mică decât TT, si ruleaza de la scăriţa la un perete apropiat al urechii medii.
Ar fi corect ca cei ce prezintă muşchii urechii ca vestigii – să specifice care muşchi anume se consideră atavism. Amigdalele–Ansamblu de formatiuni limfoide situate in perimetrul faringelui. Amigdalele prezinta o suprafata neregulata marcata de depresiuni profunde denumite cripte amigdaliene. Amigdalele cele mai importante si cele mai voluminoase sunt cele palatine, situate de o parte si de alta a omusorului. Alte amigdale au o functie mai accesorie: amigdalele linguale, situate la baza limbii, amigdalele faringiene (vegetatiile adenoide), in profunzimea foselor nazale; amigdalele velopalatine, pe fata posterioara a valului palatin; amigdalele tubare, in jurul orificiilor trompei lui Eustachio. Amigdalele contribuie la apararea organismului fata de microbi formand globule albe, producand anticorpi si jucand rol de bariera la intrarea cailor respiratorii superioare.
Apendicele-nu demult am căutat să aflu dacă apedicele este un rebut şi ce argumente aduce acesta împotriva evoluţiei.
Haideţi să ne imaginăm cum ar arăta un om fără :glanda tiroidă , timus, coccis, apendice, muşchii urechii, epifiză şi amigdale.
Această persoană va trebui să :
- cu sistem nervos deficitar (din lipsa hormonilor glandei tiroide)
-nu va creşte în primii ani de copilărie (deoarece îi va lipsi timusul)
- cu probleme de a-şi ţine poziţia verticală
- cu întârzieri în pubertate,
- cu probleme de veghe şi somn,
- cu imunitate la pământ şi
- cu grave probleme intestinale.
Aşa ar trebui să arate un om fără aceste organe „rudimentare”. Desigur că unii s-au grăbit să le numească „părţi ale corpului inutile” din motiv că nu se cunoştea încă funcţiile acestor părţi ale corpului uman.
Atavismele la om
Ce este atavism?
ATAVÍSM s. n. Apariție la un descendent animal sau vegetal a unor particularități (fizice sau psihice) proprii ascendenților îndepărtați. – Din fr. atavisme.
Adica, conform concepţiei evoluţioniste „ontogeneza repetă filogeneza” se crede că etapele evoluţiei întregului regn animal , orice embrion în dezvoltare repetă aceste etape. După cum am văzut această dovadă e mai mult un trucaj urât.
Organe rudimentare(atavice) şi embrionii recapitulativi au ca scop să ateste o evoluţie anterioară.
Organele rudimentare ale omului, precum şi ale mai multor animale diferite, au fost mult timp descrise ca vestigii nefolositoare ale unor stucturi care au fost folositoare într-un stadiu precedent.
Practic toate aşa -numitele organe „vestigiale” , în special,s-au dovedit a aveo o deosebită utilitate.
Iată unele dintre acestea :– glanda tiroidă–Funcţia tiroidei este aceea de a converti iodul – care se găseşte în multe alimente – în hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3). Numai glanda tiroidă are celule capabile să absoarbă iodul. Tiroida preia iodul din alimente, suplimenţi nutritivi şi sare iodată şi îl combină cu aminoacizi pentru a produce hormonii tiroidieni T3 şi T4.
Hormonii tiroidieni exercita efecte metabolice in diferite tesuturi ale organismului prin cresterea consumului de oxigen si a productiei de caldura ca rol principal dar au si efecte specifice pe diferite organe cum ar fi cresterea frecventei si debitului cardiac, cresterea activitatii digestive, efecte scheletice ce contribuie la cresterea si modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatura, sistem nervos
–timusul– este o glandă cu secreţie internă aşezată în partea superioară a toracelui care influienţează creşterea organismului în primii ani ai copilăriei şi se atrofiază mai târziu.
Timusul constă din 2 lobi inegali, drept și stâng, de culoare cenușie, uniți între ei. Este acoperit cu o capsulă conjunctivă de la care pornesc spre interior prelungiri (septuri) ce împart lobii în lobuli.
Funcții
- Maturizarea celulelor-T (timocitelor) (anticorpi);
- Eliminarea reaplicelor autoagresive ale celulelor-T, care provoacă omului așa-numitele boli autoimune;
- Producerea hormonului de creștere la copii (timopoetină;
- Functii limfatice.
–coccisul– reprezinta un os triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale.
Este necesar pentru menţinerea poziţiei corpului, fără el acest lucru fiind dificil.
Va urma(vezi partea 2)
Evoluţia ochiului uman: a fost sau nu ?
Prima modificare aparuta pe epiderma pluricelulatelor a fost sensibilizarea la lumina a unor zone, care au devenit sensibile la lumina. Chiar fara nici o modificare, epiderma viermilor de pamant (a ramelor) simte imediat expunerea la soare.
Întrebare: De ce viermii de pământ nu prezintă forme intemediare a ochiului ?
Apoi stratul sensibil de celule s-a selectat ca fiind mai rezistent in prezenta unor placute de celule transparente, protectoare, spre exterior, si a unor pigmenti inchisi la culoare in interior.
Întrebare: Cărui fapt (ce forţă motrice) la dus la schiumbarea stratului de celule?
Treptat s-au selectat ca fiind mai adaptate acele organisme la care a aparut o concavitate, ca o hemisfera, care permite luminii sa se concentreze.
Acest lucru e doar o presupunere deoarece nu s-au găsit fosile cu structura ochiului intermediară !
Evoluţia nu explică apariţia cristalinului , ea doar îl plasează ca pe o piesă apărută mai târziu.
Şi încă… cum se explică contopirea corneei? De unde a apărut lichidul în interiorul ochiului ? Făcea ochiul cristaline precum scoicile perle? Dacă e aşa – pe ce stătea cristalinul iniţial ?
Ce a favorizat schimbarea poziţiei cristalinului ?
Oare astfel nu este doar un ochi neprotejat? Problema acestor „ochi” intermediari este faptul că nu sunt practici – individul cu astfel de ochi (fie animal , fie strămoş de maimuţă) ar răci ochii în prima seară , iar la cea mai mică lovitură sau vânt cu praf şi-ar pierde vederea.
Nu se ştie când vor apărea pleoapele şi sprâncenele. Care va fi forţa ce le va produce apariţia?
Prin cateva zeci de mii de iteratii s-a ajuns la forma optima a ochiului uman.
Drag cititor , ţi se pare plauzibilă o astfel de explicaţie a apariţiei ochiului ?
Vă sugerez să vizionaţi clipul de mai jos care are întrebări nu uşoare pentru evoluţionişti.
Aici veţi putea vedea şi opinia evoluţionistului Richard Dawkins:
9 cărţi cu argumente împotriva evoluţiei
Portalul Сотворение мира или теория эволюции prezintă 9 cărţi pro-creaţie şi împotriva evoluţiei. Veţi avea partea de o lectură plăcută:
1.Сотворение: иллюстрированная книга ответов
2. Творил ли Бог путем эволюции?
4. Несостоятельность теории эволюции
5. История происхождения и развития жизни
8. Книга к видео семинару Кент Ховинда. Подробно.
9. Доказательства существования Бога
Dinosaurii au coexistat cu oamenii !
„Evolutionistii sustin ca oamenii nu au putut vedea niciodata dinozauri vii si aceasta de cand in ultimii 200 de ani ei au inventat crezurile lor in milioane si milioane de ani de istorie presupusa a Pamantului. In mod convenabil credinta in milioane de ani contrazice pozitia Bibliei ca umanitatea si toata viata, de fapt, au existat pentru aproape 6000 de ani.
Dinozaurii sunt mentionati in Biblie si in literatura antica a multor tari. Ei erau numiti dragoni. (Cuvantul „dinozaur” a fost inventat in 1840, dupa ce cele mai multe sau toate tipurile de dinozauri/dragoni au disparut). Sunt legende cu dragoni amintite in China, Thailanda, Vietnam, Germania, Rusia, Roma antica, intre Anglo-Saxoni, in multe regiuni din Africa, si chiar imprastiate in America de Nord si Sud. Inainte ca oamenii (si posibil schimbarile de mediu) sa-i omoare de-alungul a mii de ani, exista dovezi – de peste tot din lume – ca oamenii au vazut dinozauri (dragoni) in salbaticie. „(Dennis Swift)
Portalul creationism.org prezintă câteva dovezi (poze) a existenţei dinozaurilor în zilele noastre. Vă propun să vedeţi figurinile reprezentând oameni şi dinosauri , precum şi vase din ceramică .
Mai jos puteţi vedea imaginile dinosaurilor şi a oamenilor pictate pe nişte pietre. Aceste pietre au fost găiste în Peru (50.000 de pietre) .
Aceste dovezi arată un fapt incontestabil- dinosaurii au coexistat cu oamenii. Concepţia evoluţionistă afirmă că dinosaurii au murit cu milioane de ani în urmă, pe când figurinele, picturile şi pietrele pictate ne prezintă o altă realitate , nu cea invocată de evoluţie.
Care este diferenţa dintre Soare şi Lună sau de ce unii sunt ignoranţi ?
Luna nu este luminator in sensul in care este Soarele. Soarele creeaza lumina zilei. Luna nu creeaza lumina ci doar o reflecta pe cea a Soarelui. Este o eroare grava a autorilor vechiului Aceasta eroare grava se explica prin convingerea oamenilor primitivi ca lumina exista de la sine iar Soarele si Luna doar o lasa sa treaca! Mai este o posibilitate, iluzorie insa: ipoteza ca lumina despre care se vorbeste sa nu fie formata din fotoni? In cazul acesta presupun ca ar fi fost oportuna folosirea unui alt termen, nu credeti?
O alta eroare grava o reprezinta credinta ca ar fi putut creste verdeata pe planeta in lipsa Soarelui. Va reamintesc faptul ca gravitatia Soarelui tine Terra(si restul planetelor) pe orbita. Nicidecum Soarele nu ar fi putut aparea ulterior Pamantului, ce sa mai vorbim de verdeata… Explicatia e foarte simpla: autorii textului in cauza nu aveau cunostinte de fizica, astronomie, botanica, etc. Ei aveau doar nevoie de o doctrina care sa-i tina uniti pe israeliti, sa-i faca sa creada ca sunt iubiti de zei, etc si nu au acordat atentie celorlalte detalii
Vin cu nişte precizări la comentariul cititorului .
1. Biblia nu menţionează că Luna ar fi la fel ca şi Soarele. Ba mai mult, sunt descrişi ca fiind diferiţi ca mărime (ceea ce vizual nu era încă observabil):
„Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii; şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost.
Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele. Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul, să stăpânească ziua şi noaptea, şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. ” (Genesa 1:14-18)
Este clar că Soarele avea ca scop să lumineze ziua, iar Luna – noaptea.
Ceea ce pare a fi o eroare, de fapt este o neconcordanţă cu unele opinii subiective.
2. În cartea Genesa este menţionată deja lumina, cea pe care Dumnezeu a despărţit-o în zi şi noapte (adica să lumineze dintr-o parte Pământul).
„Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină.”
Dumnezeu a zis şi s-a făcut , nu doar lumina ci şi cerul, uscatul, plantele şi animalele.
Este greşit să afirmi că lumina din prima zi nu era din fotoni, faptul că era de la altă sursă nu înseamnă că natura ei era diferită. E o deducere greşită.
Dacă într-un oraş este doar un izvor şi eu am adus apă din altă parte (altă sursă), apa tot apă rămâne – nu mai trebuie s-o redenumesc.
3. Plantele puteau creşte şi în lipsa Soarelui căci , după cum am menţionat, lumina nu lipsea. Dar dacă şi nu era lumină – timp de 24 de ore plantele nu aveau să sufere.
4. Autorul Sfintelor Scripturi este Dumnezeu.
„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. ” (2 Timotei 3:16-17)
Dumnezeu a creat tot universul şi întreg Pământul. El a creat nu doar natura dar şi legile ei:
„ Cine s-a suit la ceruri, şi cine s-a pogorât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? ” (Proverbele 30:4)
Poporul Israel nu avea toate cunoştinţele din ştiinţele care sunt azi , dar ştia ceea ce oamenii au dorit să uite – Dumnezeul poporului lor a creat totul.
E uşor să afirmi că un popor era ignorant DOAR din motiv că nu avea cunoştinţele de azi. Conform acestei logici – generaţiile trecute erau mai „sălbatice” decât cei ce cunosc mai mult , adica faţă de generaţiile acutale?!!
Autorul întrebării a pornit de la premisa că în trecut oamenii erau sălbatici şi trăiau în triburi, pe când Biblia ne spune despre nepoţii lui Adam că deja trăiau în corturi şi în cetăţi.
„ Cain s-a împreunat cu nevasta sa; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh. El a început apoi să zidească o cetate, şi a pus acestei cetăţi numele fiului său Enoh.
Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăl lui Mehuiael;
Mehuiael a fost tatăl lui Metuşael; şi
Metuşael a fost tatăl lui Lameh.
Lameh şi-a luat două neveste: numele uneia era Ada, şi numele celeilalte era Ţila.
Ada a născut pe Iabal: el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi şi păzesc vitele. ” (Geneza 4:17-20)
Apropo, poporul evreu a intrat în legământ cu Dumnezeu de bunăvoie,deci ideea conform căreia era nevoie de o doctrină pentru a-i manipula este total greşită şi nefondată.