Ieri am scris despre pofte și cum abordează apostolii acest subiect, astăzi mă voi strădui să generalizez cele explicate.
- Stîrnirea poftelor aduce regrete.
- Omul nu poate face ce voiește, el alege doar autoritatea de care să asculte.
- A fi a lui Hristos înseamnă a urî faptele firii.
- A fi condus de fire înseamnă a urî lucrurile lui Dumnezeu.
- Cel condus de fire nu iubește Scripturile.
- Creștinul condus de pofte are o viață de credință care nu îi aduce satisfacție. Credința e corectă, pur și simplu nu e trăită corect.
- Cel condus de pofte dă prilej diavolului.
- Ori ești prieten cu Dumnezeu ori cu lumea. Nu poți fi cu picioarele în două bărci.
- Duhul ne vrea cu gelozie pentru el iar diavolul dorește să fim vrăjmași cu Dumnezeu.
- Nu există 90% creștin, așa cum nu poți fi 90% în lumină și 10% în întuneric.
- Când iubești lucrurile lumii (pofta ochilor, trupului și lăudăroșia vieții) ești departe de Dumnezeu.
- Pofta îți conduce viața. Nu poți doar să o guști, ci vei fi tîrît de ea.
- Este afectat de poftă cel care nu veghează asupra lui.
- Cel ce nu își plânge păcatul este insensibil și la voia lui Dumnezeu.