Mireasa descrisă în titlul inspiră mai degrabă dezgust decât bucurie.
Cum ar trebui să se poarte o mireasă? Să conturăm portretul acestei mirese.
Ar trebui să aibă toate gândurile îndreptate spre mire. Cu gândul la mire – să fie fericită că a fost cerută în căsătorie de anume acel băiat! Cu mesaje pentru mire, să îl caute la telefon – să caute să vorbească cu el toată ziua, să îi audă vocea, să îl cunoască mai bine, să simtă acel fior de fiecare dată când discută cu el. Să își reamintească ziua când a fost cerută în căsătorie și să spună tuturor în detaliu, ce a simțit, ce a văzut, cât de unic și deosebit a fost momentul.
Mireasa e cu gândul la rochia albă, care simbolizează puritatea ei. Ea se păstrează curată până la nuntă – cu mintea și cu trupul.
Mireasa începe să se identifice cu mirele ei, să îl ajute în greutăți, să îi înțeleagă motivația din spatele faptelor căci în curând, oficial, vor fi o echipă. Fericirea e definitorie acestei perioade.
Însă am văzut odată o mireasă bețivă și lacomă, o mireasă pe al cărei chip nu se mai vede fericirea și așteptarea nunții. O mireasă care nu are ce spune, e mereu nemulțumită – de pregătirea nunții, de nuntași (care sunt și vor fi rudele ei). Își aruncă nemulțumirea ca toată lumea să nu o supere în ziua nunții. Scuipă aroganță și manipulează cu toții. Doar e mireasă.
Am mai văzut o mireasă care părea că e absorbită de discuția cu mirele ei, însă s-a aflat că îl înșeală cu altcineva. Are experiența unui avort sau două. E secretul ei, mirele nu știe, „iar ce nu știe nu poate să îi facă rău, nu?” întreabă ea nevinovată.
Am mai văzut o mireasă care în loc să se gândească la mire, se gândea doar la ea, ceea ce o caracteriza era lăcomia. Comportamentul, cuvintele parcă erau potrivite dar privirea o trăda. Curând, după nuntă, mirele va afla că în jurul ei se învârte tot universul, iar el e doar o parte din acest univers. Un mic și nesemnificativ obiect decorativ.
Astfel de mirese sunt unii creștini. Iată de ce: în primul rând toți creștinii sunt numiți Mireasa lui Hristos.
„ Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. (Apocalipsa 21:2-3)”
În al doilea rând , în Împărăția lui Dumnezeu nu vor ajunge nimeni care să cocheteze cu păcatul:
„ Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu?Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.
Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi în Numele Domnului Isus Hristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru.” (1 Corinteni 6:9-11)
Toți creștinii care se închină la idoli, comit adulter, sunt sodomiți, malahi, hoți, beții și lacomi nu sunt decât niște mirese bețive și curvare cu care nici Mirele, Hristos, nu dorește să aibă de-a face și nici nu au parte de Împărăția lui Dumnezeu.
Însă … dacă sunt spălați de păcate prin credința în Hristos, cred în Isus ca Domn și Mântuitor al vieții lor și preiau standardul de sfințenie a lui Dumnezeu – cu siguranță vor avea parte de moștenirea lui Dumnezeu la învierea de apoi.
Curbet Alexandru 