Întrebare
„Aș vrea sa știu cum este cu femeia și predica sau mai bine spus -cum e cu femeia în biserică? După Scriptură are voie să predice sau nu? Sau cum e cu poezia? Uneori o poezie e ca și o predică sau poate uneori chiar și mai îndreptătoare ca o predica.”
Această întrebare frământă pe foarte mulți: unii cred că femeia categoric nu are voie să predice alții cred că femeia poate să predice. Unii merg chiar la o extremă și consideră că femeia nu trebuie să aibă nici o funție în biserică. Să vedem ce spune Biblia.
Diaconi puteau fi bărbați și femei
În epistola către Timotei Pavel îi dă sfaturi cum să aleagă diaconii.
„Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiţi, nu cu două feţe, nu băutori de mult vin, nu doritori de câştig mârşav, ci să păstreze taina credinţei într-un cuget curat. Trebuie cercetaţi întâi, şi, numai dacă sunt fără prihană, să fie diaconi. Femeile, de asemenea, trebuie să fie cinstite, neclevetitoare, cumpătate, credincioase în toate lucrurile. Diaconii să fie bărbaţi ai unei singure neveste şi să ştie să-şi cârmuiască bine copiii şi casele lor. Pentru că cei ce slujesc bine ca diaconi dobândesc un loc de cinste şi o mare îndrăzneală în credinţa care este în Hristos Isus. (1 Timotei 3:8-13)
În tot capitolul 3 Pavel descrie caracteristicile unui slujitor și persoanele care doresc să fie slujitori trebuie să aibă caracteristicile din capitolul 3. Când descrie diaconii Pavel menționează „femeile, de asemenea, trebuie să fie cinstite, neclevetitoare, cumpătate, credincioase în toate lucrurile”, se pare că Pavel include în slujba diaconilor și femeile.
În epistola către Romani Pavel menționează chiar o diaconiță.
„Vă dau în grijă pe Fivi, sora noastră, care este diaconiţa Bisericii din Chencrea; s-o primiţi în Domnul, într-un chip vrednic de sfinţi, şi s-o ajutaţi în orice ar avea trebuinţă de voi; căci şi ea s-a arătat de ajutor multora şi îndeosebi mie.” (Romani 16:1-2)
Biserica din Chencrea a înțeles foarte bine spusele lui Pavel despre cine poate fi diacon.
Învățători puteau fi bărbați și femei.
La pocăință fiecare persoană primește Duhul Sfânt și un dar duhovnicesc. Iată cum sunt date darurile Duhului Sfânt:
„Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înţelepciune; altuia, să vorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaşi Duh; altuia, credinţa, prin acelaşi Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaşi Duh; altuia, puterea să facă minuni; altuia prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor. Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.” (1 Corintei 12:7-11)
Iată ce aflăm despre darurile duhovnicești.
– sunt pentru folosul altora,
– sunt date de Duhul Sfânt
– Duhul le dă fiecăruia în parte (fiecăruia care este născut din nou),
– Duhul le dă cum voiește.
Nu oamenii hotărăsc ce dar să primească ci le dă Duhul.
În Noul Testament găsim referire la unele femei învățători.
„Spuneţi sănătate Priscilei şi lui Acuila, tovarăşii mei de lucru în Hristos Isus, care şi-au pus capul în joc, ca să-mi scape viaţa. Le mulţumesc nu numai eu, dar şi toate bisericile ieşite dintre Neamuri.” (Romani 16:3-4)
Priscila este soția lui Acuila, este unul din învățătorii acelui timp, Pavel îi numește pe ambii – tovarăși de lucru. Pavel învăța Neamurile despre credința în Domnul Isus și acest cuplu binecuvântat făcea aceeași slujbă.
Printre apostolii acelui timp Pavel face referire la o femeie:
„Spuneţi sănătate lui Andronic şi lui Iunia, rudele mele şi tovarăşii mei de temniţă, care sunt cu vază între apostoli. Ei au venit la Hristos mai înainte de mine chiar.” (Romani 16:7)
Iunia – o femeie – este o persoană de vază între apostoli.
Darul prorociei este și la femei.
Duhul Sfânt alege să dea daruri oamenilor, bărbaților și femeilor. În Sfintele Scripturi găsim referire la femei care proroceau.
„Mai era acolo şi o prorociţă, Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vârstă şi trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei. Rămasă văduvă şi fiind în vârstă de optzeci şi patru de ani, Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni. A venit şi ea în acelaşi ceas şi a început să laude pe Dumnezeu şi să vorbească despre Isus tuturor celor ce aşteptau mântuirea Ierusalimului.” (Luca 2:36-38)
La fel, fetele lui Filip evanghelistul proroceau:
„A doua zi, am plecat şi am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul, care era unul din cei şapte, şi am găzduit la el. El avea patru fete fecioare care proroceau.” (Fapte 21:8-9)
Răspuns la întrebarea din titlu:
Da, femeile pot să predice (prorocească) în biserică, Noul Testament încurajează această practică și Biblia ne dă exemple de femei care așa de bine s-au isprăvit cu slujba lor că au ajuns printre persoanele de vază.
Unii ar putea să nu fie de acord din cauza versetele care spune că „Femeia să nu învețe pe alții”. Referitor la această întrebare vă invit să priviți predicaRugăciunea și purtarea femeilor evlavioase.
Curbet Alexandru 