Mulţi se înşeală sau sunt înşelaţi de alţii cum că ar fi creştini. Cu regret acest lucru se întâmplă des, unii se obişnuiesc cu gândul că sunt creştini , alţii cred că creştinismul este ereditar, iar unii nici nu ştiu dacă sunt sau nu creştini.
Deci,cum să verifici singur dacă eşti sau nu creştin?
În primul rând cercetează Scriptura.
Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu lucrează în noi, cercetarea lui ne ajută să ne vedem starea:
„Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri. Căci dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă; şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. ” (Iacov 1:22-24)
Biblia mustră atunci când greşeşti, dar cu scop de a corecta.
Unii iau Biblia ca pe o carte care doar condamnă şi interzice, dar nu e doar atât – ea are multe promisiuni frumoase pentru oameni de la Dumnezeu.
Verifică-ţi modul tău de viaţă.
Apostolul Pavel în Epistola către Efeseni prezintă în contrast două moduri de a trăi: unul plăcut lui Dumnezeu şi unul nu. Modul de trai urât este prezentat la timpul trecut ,sugerând că acesta era doar un mod de trai fără Dumnezeu – pe când modul nou de trai trebuie să fie diferit.
” Curvia, sau orice altfel de necurăţie, sau lăcomia de avere, nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi. Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai degrabă cuvinte de mulţumire. Căci ştiţi bine că nici un curvar, nici un stricat, nici un lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu. Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşarte; căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători. ” (Efeseni 5:3-6)
În acest pasaj Apostolul Pavel menţionează ce nu trebuie să fie pomenit între creştini:
– fapte precum: curvia, necurăţia, preacurvia,lăcomia de avere, idolatria: astfel de fapte schimbă motivaţia oricărui om şi duce la scopuri greşite în viaţă.
– vorbe: cuvinte porcoase, vorbe nechibzuite, glume proaste.
Vezi care din cele enumerate mai sus sunt prezente în viaţa ta?
Posibil nu curveşti în mod fizic- dar ce se întâmplă în mintea ta? Ştiai că curvia la nivelul minţii este pasibilă de aceeaşi pedeapsă ca şi cea fizică? Domnul Isus a spus că dacă doar ai poftit o femeie în inima ta – ai şi preacurvit cu ea în inima ta.
Care sunt priorităţile tale în viaţă? Unde îţi petreci cel mai mult timpul ? Ştiai că timpul tău arată priorităţile tale?
„Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. ” (Matei 6:21)
Nu te înşela!!!
Unii se înşeală singuri pe sine ,crezând că dacă face răul – totuşi Domnul îl va ierta, unii cred că Dumnezeu va pune faptele lor bune şi cele rele pe un cântar, şi unde se va înclina cântarul – acolo va ajunge şi el după moarte. Alţii cred că dacă s-a născut în familie sau ţară creştină are acces în împrăţia lui Dumnezeu.
Iată ce spune Biblia:
„Căci ştiţi bine că nici un curvar, nici un stricat, nici un lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu. Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşarte; căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.” (Efeseni 5:5-6)
În aceste versete sunt două expresii căci ştiţi bine că şi nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşarte .Aceste expresii arată la acele categorii de oameni care se cred creştini , căci ei ştiu bine voia lui Dumnezeu dar preferă să se înşele singuri, crezând poate că vor căpăta milă în faţa lui Dumnezeu în ziua judecăţii. Adevărat, milă poţi căpăta- dar numai pe pământ, nu şi după moarte.
Definiţia pentru deşarte (vorbe)este : lipsite de adevăr, rupte de realitate, arată goliciune cuiva sau a ceva.
Deci ca să nu fii amăgit de cuvinte deşarte este bine ca singur să ştii adevărul.
Cum este viaţa ta? Arată modul tău de trai o credinţă vie în Dumnezeu?
Viaţa unui creştin este după modelul lui Hristos.
„Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit, şi S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros”, lui Dumnezeu. ” (Efeseni 5:2 )
A iubi pe alţii nu este o opţiune a noastră , este o poruncă a lui Dumnezeu, e ceva ce am ales să facem odată cu momentul împăcării cu Dumnezeu, atunci am promis că Îi vom da ascultare. Ascultare de poruncile Lui şi voia Sa.
Cum se vede dragostea lui Hristos în viaţa ta?
Curbet Alexandru 