Efectele migraţiei asupra elevilor.

Astăzi tot mai mult se vorbeşte despre problema migraţiei, care a devenit una strindentă în societatea noastră. Ea afectează toate domeniile de activitate, inclusiv şi învăţămîntul. Fiindcă sunt profesoară în şcoală, mă confrunt cu o astfel de problemă. În clasa la care am fost dirigintă(cl.a X-a), la 35% de elevi este plecat un părinte, la 27% de elevi sunt plecaţă ambii părinţi şi la 38% sunp părinţii acasă. Iar în instituţia în care lucrez acum la 90% din elevi este plecat un părinte. Astfel ,tabloul pe raionul Străşeni arată cam aşa: din 13.200 de elevi aproximativ la 1300 elevi este plecat un părinte şi la 700elevi-ambii(cifrele au fost înregistrate în luna mai 2008). (citeşte tot articolul )

#invatamant, #familie, #pericol, #societate

Conferinţă Naţională a Profesorilor (6-7 noiembrie 2008)

Asociaţia obştească „Engleza pentru o viaţă nouă” a fost creată cu scopul de a readuce în societatea modernă valorile unui învăţământ activ, în care învăţătorul îşi are respectul bine meritat, iar relaţia profesor-elev este una de încredere şi conlucrare.

Asociaţia face parte din Coaliţia Profamilia care apără şi promovează valorile familiei tradiţionale.

Pe parcursul celor 5 ani de activitate Asociaţia a organizat diferite seminare, tabere de vară şi traininguri pentru învăţătorii din Moldova, prezentându-le perspectiva biblică asupra anumitor probleme actuale cum ar fi sexualitatea umană, cum să motivezi elevii să înveţe, cum să soluţionezi conflicte etc. Ne-am bucurat să primim aprecieri înalte din partea învăţătorilor pentru informaţia cu care îi echipăm, dar şi mai mult ne bucurăm când auzim diverse mărturii despre felul cum materialul nostru i-a ajutat pe participanţi la orele de educaţie civică, moral-spirituală, ora de dirigenţie sau chiar în zidirea de relaţii frumoase cu elevii.

Prin prezenta scrisoare dorim să vă invităm să participaţi la o conferinţă naţională pentru învăţători, care va avea ca subiect de discuţie Cum să îi câştigăm/abordăm pe elevii dificili din perspectiva valorilor moral-creştine şi a Cuvântului lui Dumnezeu. Conferinţa va avea loc în data de 6 noiembrie de la orele 10 la 16, şi 7 noiembrie de la 10 la 14, pe adresa bul. Dacia 13, Complexul Creştin Sfânta Treime. Asociaţia vă va asigura un prânz cald, iar pentru pauze aveţi posibilitatea să cumpăraţi cîte un ceai/cafea, chiflă de la cafeneaua complexului. La încheierea conferinţei veţi primi un pachet cu unele din rechizitele de care aveţi nevoie pentru a vă desfăşura activitatea.

Cei interesaţi sunt rugaţi să se înregistreze la Dna Natalia Boicu, tel. 383006, GSM 068747766 sau email. Vă rugăm mult să ne contactaţi până la 5 noiembrie ca să reuşim să facem numărul necesar de pachete. În caz că v-aţi înregistrat dar intervine ceva şi nu puteţi participa, vă rugăm deasemenea să ne anunţaţi.

Puteţi extinde această invitaţie prietenilor şi colegilor dvs din alte localităţi. Vă aşteptăm cu mult drag să căutăm împreună soluţii la această problemă deosebit de gravă cu care se confruntă învăţământul modern.

Sursa. moldovacrestina.net

#anunt, #invatamant, #familie, #pericol, #societate

Diferenţa dintre calendarul iulian şi calendaru gregorian .


Calendarul iulian a fost introdus de Iuliu Cezar în 46 î.Hr., intrând în uz în anul 45 î.Hr. Calendarul iulian are un an obişnuit de 365 de zile, împărţit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceeace face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Calendarul iulian a rămas în uz în unele ţări până în secolul al XX-lea şi mai este folosit încă de mai multe biserici naţionale ortodoxe.

Calendarul iulian a fost folosit în Europa din timpurile Imperiului Roman până în anul 1582, când Papa Grigore al III-lea a promulgat calendarul gregorian, care a fost în scurtă vreme adoptat de majoritatea ţărilor catolice. Ţările protestante l-au adoptat ceva mai târziu, iar ţările din Europa Răsăriteană l-au adoptat mult mai târziu, unele la începutul secolului al XX-lea.

Motivul Bisericii Catolice pentru ajustarea calendarului era acela de a sărbători Paştele la data pe care o credeau ei că a fost stabilită la Primul Conciliu de la Niceea în anul 325. Deşi unul dintre canoanele conciliului impunea ca toate Bisericile creştine să sărbătorească Paştele în aceiaşi zi, în realitate aceasta nu s-a întâmplat. Biserica Alexandriei sărbătorea Paştele în sâmbăta după sau în a 14-a zi după luna plină care cădea după echinoţiul de primăvară, pe care l-au stabilit pe 21 martie. Însă Biserica Romei considera că echinocţiul cădea pe 25 martie şi folosea altă zi a de sărbătorire. Din secolul al X-lea, toate bisericile (cu excepţia a câteva de la graniţa Imperiului Bizantin), au adoptat Paştele alexandrin, care plasa încă echinocţiul pe 21 martie. Deşi călugărul britanic Beda Venerabilul notase deja schimbarea datei în 725, ea a continuat să se schimbe chiar în secolul al XVI-lea. Când a început folosirea noului calendar, pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 şi a fost urmată de prima zi a calendarului gregorian, 15 octombrie 1582.

(Sursa Wikipedia : Calendar iulian , Calendar gregorian)

#istorie