Atavismele la om(partea 3)

octombrie 14, 2010 in creatie, creaţia omului
Etichete:atavisme, vestigii

Concepţia evoluţionistă afirmă că omul are origini animale. În perioada când se afirma evoluţia – unii adepţi ai evoluţiei au început să caute dovezi în sprijinul conceptului evoluţionist. În lipsa informaţiei la acel moment s-a presupus că omul are câteva părţi ale corpului care nu-i mai trebuiesc, iată o listă sumară:coccisul, timusul, glanda tiroidă, apendicile,amigdalele, muşchii urechii, epifiza, splina, sinusurile, măsele de minte, părul de pe corp ,a treia pleoapă, polipii,sfârcurile la bărbaţi.
Unele părţi ale corpului le-am analizat deja, pentru unele vom arăta în acest articol care le sunt scopurile în organism, iar pentru altele -într-un alt articol.
Măselele de minte-ar putea avea un rol important în mestecarea hranei de natură vegetală;
Splina-Cele mai importante functii ale splinei sunt:
- Distrugerea globulelor rosii imbatranite sau deteriorate;
- Stocare de sange;
- Apararea antiinfectioasa prin producerea unor substante antimicrobiene.

Sinusurile – (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavitati pline cu aer la nivelul craniului uman. Ele sunt conectate cu spatiul dintre nari si meaturile nazale. Cavitatile sinusale izoleaza craniul, ii reduc greutatea si asigura rezonanta in momentul vorbirii.
Sinusurile contin mecanisme de aparare impotriva florei patogene (virusuri si bacterii considerate straine organismului). In cazul aparitiei unui dezechilibru ce afecteaza mecanismele normale de aparare de la nivelul sinusurilor, poate permite intrarea bacteriilor care exista in mod normal la acest nivel, in interiorul sinusurilor. Odata patrunse la acest nivel, ele pot agresa celulele inconjuratoare si produc infectie sinusala. Sinusurile sunt acoperite de un strat de mucus si de celule ce prezinta pe suprafata lor mici prelungiri numite cili. Acestea intervin in captarea si indepartarea bacteriilor si a poluantilor externi.